Orice legendă naşte o altă legendă...aşa s-a întâmplat şi la Orlat, unde bătrânii satului povestesc şi acum despre cum uriaşii ar fi aranjat munţii, pădurile şi văile dimprejur dând naştere unui peisaj mirific.
Tot bătrânii povestesc cum, cu mult timp în urmă, pe când satul era atacat de năvălitori, oamenii se ascundeau în munţi. După plecarea atacatorilor conducătorii obştei coborau în sat, iar după ce se asigurau de îndepărtarea pericolului, strigau celor din munte să „urle la vale”. Verbul „a urla” însemna pe atunci „a coborî” (a urla–urlaţi-Orlat).
Aflat la întâlnirea munţilor cu câmpia, Orlatul a avut de-a lungul timpului o poziţie strategică. Romanii şi-au construit pe dealurile dimprejur turnuri de supraveghere; în secolele I-II aici exista o cetate prefeudală, iar în secolul XIII, se construia o cetate medievală.
Mai mult decât atât, între anii 1764-1851 la Orlat se afla sediul comandamentului Regimentului I român de graniţă, care apăra frontiera Imperiului Habsburgic între Haţeg (jud.Hunedoara) şi Zărneşti (jud.Braşov).
Locuitorii din Orlat au păracticat meşteşugăritul; în secolul XVI au pus bazele primelor manufacturi, iar în secolul XIX în Orlat funcţiona o fabrică de postavuri, de hârtie şi de exploatare a lemnului.
Ca în orice sat din Mărginime puteţi vizita la Orlat biserica ortodoxă, ridicată la sfârşitul secolului XVIII în stil neoclasic cu influenţe baroce şi frescă neobizantină. Şi pentru că la Orlat exista regimentul grăniceresc, pentru ofiţerii romano-catolici s-a ridicat biserica „nemţilor”, cu hramul Sf. Tereza de Avilla.
Pentru drumeţii vă recomandăm o plimbare pe Dealul Platoul Cetăţii; de aici se deschide o panoramă superbă asupra întregii comune şi a împrejurimilor.
Pentru o experienţă completă la Orlat, vă recomandăm Conacul Maria Theresa, construit peste galeriile subterane folosite odată pe post de temniţe iar în perioada comunistă folosite ca depozite de brânzeturi. Bucuraţi-vă de atmosfera calmă a Mărginimii, cazare cu mult dichis, bucate şi tradiționale pregătite dupa rețete autentice, culese de la producătorii locali!
Știați că…?
La Orlat a funcţionat prima fabrică-moară de hârtie din ţară şi din sud-estul Europei? Tehnologia prelucrării hârtiei din in şi mătase era adusă din oraşele germane; Conrad Haas (1507-1579) a desenat pe hârtia „de Orlat” primele sale schiţe de rachete.
Prozatorul Ion Agârbiceanu a fost preot la biserica Sf. Nicolae din Orlat? Acesta a primit deseori aici vizitele scriitorilor Ion Slavici şi George Coşbuc.
La Orlat, scriitorul Liviu Rebreanu a scris „Ciuleandra”, „Crăişorul”, dar şi o parte din romanul „Ion”.