De-a lungul văilor Târnavei Mari

Nordul judeţului Sibiu, deşi este lipsit de partea montană, compensează cu multe alte elemente valoroase şi atractive, cum ar fi varietatea peisajului de podiş, dealuri cu dese urcări şi coborâri, liniştea traseelor cicloturistice şi, mai ales, densitatea mare de obiective culturale reprezentate de sate cu biserici fortificate.

Circuitul este în buclă, cu o succesiune de urcări şi coborâri scurte pe văile din bazinul Târnavei Mari şi urmăreşte îndeosebi evitarea pe cât posibil a drumului naţional 14 ce tranzitează zona, fiind realizat doar din drumuri judeţene sau comunale liniştite de asfalt sau de pietriş. Pe tot parcursul lui vor fi tranzitate 2 oraşe şi 12 sate, cu un trecut istoric îndelungat, legat de prezenţa saşilor în zonă, şi majoritatea cu câte o biserică fortificată cu aspect spectaculos.

Punctul de plecare în acest circuit cicloturistic este binecunoscuta staţiune balneoclimaterică Bazna. Se poate pleca de la Centrul de Informare Turistică sau de la Bassen Pension din apropiere unde este şi un centru de închiriere a bicicletelor.

Pentru prima parte a traseului, dintre Bazna şi Mediaş, sunt două variante, una pe asfalt pe drumul principal de legătură şi a doua mult mai interesantă şi bine cunoscută, peste Dealul Baznei, un drum de off-road, marcat cu o dungă albă, traseu care în viitor va fi modernizat. Traseul în Mediaş se continuă pe digul de pe Târnava Mare şi ajunge exact în centrul istoric pe care vă recomandăm să-l vizitaţi pe îndelete.

Traseul continuă spre comuna Moşna, unde trebuie să vizitaţi impozanta biserică fortificată, apoi Alma Vii. De la intersecţia cu satul Alma Vii, urmează o primă urcare mai grea de vreo 2,5 km, ce ajunge pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Târnava Mare şi Hârtibaciu şi intră într-o pădure deasă de foioase cu un aer mult mai răcoros. Ajunşi pe interfluviu, vedem drumul din pietriş care face stânga spre satul Richiş (trebuie să vă opriţi la biserica fortificată de aici pentru un ghidaj de neuitat al dlui Schaas) şi apoi situl UNESCO Biertan unde puteţi înnopta.

Traseul continuă pe drumul asfaltat ce face dreapta spre satul Copşa Mare, iar după o urcare şi o coborâre scurtă, în care se poate admira acest sat cochet cu biserica fortificată pe deal, se ajunge în Valea Valchidului.

După Copşa Mare, aproximativ 10 km până în şoseauna naţională, avem de a face cu un fals plat în coborâre pe un drum larg de pietriş, care tranzitează satul Valchid, un sat tipic săsesc cu străzi largi şi multe gospodării vechi.

Odată ce ajungem în drumul naţional trebuie să fim foarte atenţi pentru a face dreapta iar după câteva sute de metrii stânga, peste calea ferată spre localitatea Hoghilag care este aproape lipită de oraşul Dumbrăveni, unul dintre aşezările importante de pe traseu.

În Dumbrăveni se remarcă Catedrala Armenească construită în perioada hasburgică, unde recent s-a deschis în cadrul Castelului Apafi din spatele acesteia, o Colecţie Muzeală a Armenilor din Transilvania ce merită văzută.

Important ca după vizitarea oraşului Dumbrăveni, traseul să continue doar pe partea dreaptă a râului Târnava Mare, pe un drum judeţean puţin folosit pentru circulaţie şi ideal pentru cicloturism, urmând indicatorul spre Dârlos. Acesta continuă prin culturile bine amenajate şi la baza versanţilor sudici unde s-a dezvoltat viţa de vie. Având în vedere că acest traseu este făcut în special toamna, a nu se uita de celebrul must care poate fi găsit în orice gospodărie din zonă.

După ieşirea din Dârlos la câţiva kilometri traseul continuă în dreapta spre satul Păucea, pentru a ajunge în Bazna printre Dealurile Târnavei pe un drum liniştit de asfalt apoi de pietriş. Traseul este în continuă urcare spre centrul localităţii Păucea, iar de aici la stânga spre Româneşti. În urcare panta se accentuează, pentru ca la vârful ei să ne intersectâm cu traseul Martonului Medieval.

Dacă traseul maratonului este în partea dreapta spre Româneşti, cel al traseului cicloturistic urmează drumul din stânga care coboară 3 km spre satul Blăjel. În coborâre se poate admira satul Blăjel destul de extins, dar şi cele 4 movile de tip glimee pe partea dreapta a drumului, care amintesc de trecutul geomorfologic al acestei zone.

În satul Blăjel facem dreapta, după coborâre,  iar odată ajunşi la şosea, stânga pentru a intra pe drumul Baznei. De la intersecţie mai sunt doar 4 km de plat.

Odată reveniţi în staţiunea balneoclimaterică Bazna, vă puteţi bucura de una din cele două centre spa, recent construite cu piscine interioare şi saune, ce funcţionează tot timpul.