Biserica fortificată de la Richiş

Iniţial actuala biserică a fost o mănăstire cisterciană transformată în 1400 în biserică catolică. În perioada 1540-1550 a fost impus la Richiş cultul evanghelic. Astfel, saşii richişeni au trecut şi la „transformarea fizică” a bisericii. Pentru că erau mândri şi vroiau o biserică cu ziduri cât mai albe şi mai curate au văruit biserica an de an...astfel, nu după mult timp grosimea varului de pe pereţi era de aproape un deget.

Zidul de fortificaţie a fost adăugat tot prin preajma anului 1500. În dreptul bisericii se remarcă turnul clopotniţă detaşat de clădirea bisericii şi asta deoarece iniţial, ordinul cistercian nu avea voie să construiască un turn pe biserică.

În anul 1957, noul preot sosit în sat a mobilizat întregul sat pentru a curăţi varul învechit de pe pereţi şi a scoate din nou la iveală frumoasele motive ale goticului timpuriu. O vară întreagă au curăţat richişenii biserica, însă efortul lor nu a fost în zadar.

Biserica de la Richiş este o comoară de netăgăduit ce se lasă treptat descoperită de ochiul iscusit al vizitatorului. Interiorul abundă în motive zoomorfe, vegetale şi antropomofe inedite. Cea mai captivantă este, de departe, figura omniprezentă a „omului verde” văzut în diverse ipostaze, „drăcuşori” după cum îi numea dl. Schaas. Interesant este şi altarul realizat în 1775, în stil baroc cu tema Răstignirii.